Poluare de la bec

Poluarea luminoasă din marile oraşe afectează organismul uman, ecosistemele şi observaţiile astronomice.

N-are gust, n-are miros şi nici nu face zgomot. Cu toate astea, poluează. Lumina artificială a fost considerată dintotdeauna un semn al civilizaţiei şi bunăstării, cu-atât mai mult de românii ieşiţi din Epoca de Aur a întunericului. Orbite de strălucirea metropolelor occidentale, marile oraşe româneşti şi-au recuperat din obscuritatea nopţii cartiere întregi lipsite de iluminatul public, iar supermarketurile şi panourile publicitare s-au îmbrăcat în lumină pentru a-şi seduce clienţii.

Fascinaţia luminii artificiale are însă şi un preţ. „Inofensivele“ becuri care ne veghează nopţile provoacă boli nervoase, insomnii sau cancer de sân. Ciclul întrerupt al succesiunii zi-noapte dă peste cap comportamentul păsărilor migratoare, iar vegetaţia urbană iluminată fără întrerupere se ofileşte în ritm accelerat. La toate astea se adaugă o incredibilă risipă de energie, de la 30% până la 50% din lumină.

„Nu stingem becurile. Le montăm corect“

Astronomii se plâng de zeci de ani de „efectul de cupolă luminoasă“, format deasupra oraşelor, care orbeşte telescoapele observatoarelor şi estompează strălucirea stelelor. În Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie sau Canada, legile protejează activitatea observatoarelor astronomice, interzicând sursele de lumină puternică din jurul lor.

Pentru conştientizarea edililor români, membrii Astroclubului Bucureşti, din cadrul Observatorului Astronomic, vor să lanseze, în următoarele săptămâni, o campanie pentru a obţine reglementă ri ale iluminatului public. Ei vor prezenta edililor din Primăria Capitalei un studiu de caz pe bulevardul Lascăr Catargiu, unde e situat Observatorul Astronomic (mai multe informaţii găsiţi pe site-ul www.poluareluminoasa. ro). „Nu stingem becurile. Dar vrem să le montăm corect. Trebuie să fie instalate la 90 de grade faţă de stâlp, paralel cu solul, iar lumina să fie direcţionată cât mai eficient în jos, prin abajururi care integrează becul“, explică Oana Sandu, membră a Astroclubului.

Risipa din parcare

Legislaţia românească privind iluminatul public nu reglementează montarea becurilor, având mai mult un caracter administrativ. În opinia specialiştilor, cele mai nepotrivite pentru iluminatul stradal sunt felinarele stil glob care, deşi estetice, pierd 50%-70% din lumină. Noile becuri economice instalate de primărie sunt montate tot înclinat, risipind energie.

Parcările hipermarketurilor sunt printre cele mai mari risipitoare de lumină: şirurile de felinare ard non-stop pe timpul nopţii, chiar dacă zona e pustie.

Asaltaţi din toate părţile de lumină, bucureştenii sunt cei mai afectaţi de poluarea luminoasă. Dar problema se face simţită deja şi în celelalte mari oraşe precum Constanţa, Cluj sau Braşov.

Reducerea poluării luminoase se poate face, în primul rând, prin simpla stingere a becurilor care ard inutil. Pentru sistemele stradale, cea mai bună soluţie e corpul de iluminat „cu distribuţia tăiată“. Astfel, lampadarul nu mai aruncă lumină în sus sau în jur, orientând fasciculul direct către sol.

„Cazanele“, văzute din Bucegi

În vara anului 2000, membrii Astroclubului au fotografiat, de la Cabana Babele, Bucureştiul şi alte oraşe la sud de Bucegi, care se văd în depărtare ca nişte uriaşe cazane de lumină. „Dacă ai stinge luminile în Bucureşti, cerul s-ar vedea ca la ţară. În Los Angeles, după cutremur, când s-au stins luminile, oamenii sunau disperaţi la primă rie pentru că vedeau ceva ciudat pe cer. Era Calea Lactee…“, povesteşte amuzat Zoltan Deak, redactorul-şef al revistei „Vega“, publicaţia Astroclubului.

RISCURI

Migrene, cancer şi insomnii

Lumina excesivă poate duce la insomnii cronice, scăderea acuităţii vizuale, hipertensiune, migrene şi chiar cancer. Cercetătorul american Richard Stevens a fost primul care a descoperit, la sfârşitul anilor ’80, legătura între poluarea luminoasă şi incidenţa cancerului la sân.

Alţi savanţi au demonstrat apoi că expunerea la lumina artificială în timpul nopţii scade producţia de melatonină, un hormon secretat noaptea, care reglează ciclul somn – stare de veghe. Secreţia scăzută de melatonină a fost legată ulterior de rata ridicată a cancerului la sân în rândul femeilor. Preventiv, specialiştii recomandă nouă ore de somn într-o cameră complet cufundată în întuneric. Lumina artificială provoacă probleme şi animalelor şi păsărilor, afectându-le bioritmul şi perioadele de împerechere.

PIERDERI

Sume astronomice risipite pe cer: 1,5 miliarde de dolari pe an

Dacă în România încă mai putem vorbi de „oaze de întuneric“, cel puţin în zonele rurale, poluarea luminoasă afectează grav aglomeraţiile urbane din America de Nord, Europa şi Japonia, unde guvernele au început să impună reglementări stricte şi strategii de reducere a excesului de lumină. Guvernul american primeşte consiliere de la Asociaţia Internaţională „Dark – Sky“ (cer întunecat – n.r.), pentru a proteja cerul nopţii de efectele luminii artificiale.

Potrivit specialiştilor, numai în SUA, iluminarea excesivă e responsabilă de irosirea a două milioane de barili de petrol/zi. Studiile americane de eficienţă energetică arată că între 30% şi 60% din energia consumată la iluminarea reşedinţelor, clădirilor comerciale şi a celor industriale e complet inutilă. La nivel mondial, risipa de electricitate e estimată la un cost anual de 1,5 miliarde de dolari, suma echivalând cu eliminarea a 12 milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă.

SABOTAJ

Cercetătorii români, „orbiţi“ de felinare

La Baia Mare, primăria a făcut un „cadou“ Planetariului din centrul oraşului, cedând terenul instituţiei unui supermarket. La un metru de clădire, pe ceea ce înainte era o oază de verdeaţă şi copaci, acum se ridică un nou templu închinat consumului, scăldat în lumină. Din fericire, managerii supermarketului au fost de acord să stingă luminile pe timpul nopţii şi, la cerere, de câte ori la Planetariu se organizează evenimente speciale. Activitatea Observatorului Astronomic din Cluj, situat în cartierul Zorilor, e puternic afectată de lumina artificială, în special cea provenită de la sistemul de iluminare stradal. Potrivit cercetătorului Liviu Mircea, problema s-a acutizat în ultimii zece ani, de când în cartier a început să se construiască masiv.

Pentru ca activitatea de observare a cerului să nu fie complet compromisă, Observatorul a achiziţionat instrumente de ultimă genera- ţie, care corectează efectul negativ creat de lumina din jur. „Lângă Teatrul Naţional sunt instalate nişte proiectoare puternice care bat efectiv în sus. Probabil că sunt zeci de astfel de cazuri numai în Cluj“, arată cercetătorul. Şi la Timi- şoara, haloul luminos al oraşului afectează calitatea observaţiilor astronomice, chiar dacă Observatorul este situat într-un parc.

SITUAŢIE. Regiunea Bucureşti – Ploieşti – Braşov e cel mai puternic iluminată artificial (indicată cu roşu şi galben), fiind urmată de Suceava şi de litoral

Sursa: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/822463/Poluare-de-la-bec/

Bombă ecologică lângă Zimnicea

Astăzi s-a dat oficial startul construcţiei unei centrale nucleare în oraşul bulgar Belene, situat pe Dunăre, la numai 100 de kilometri de Bucureşti.

La ceremonia de inaugurare a lucrărilor au participat atât oficiali bulgari, printre care premierul Serghei Stanişev, cât şi preşedintele companiei ruse “Atomstroiexport”, Leonid Reznikov.

Noua centrală nucleară de la Belene reprezintă cel mai mare proiect investiţional al Bulgariei din ultimii 18 ani şi, potrivit premierului Stanişev, va asigura o mai mare independenţă a ţării din punct de vedere energetic.

Construcvtorii susţin că centrala Belene va beneficia de un sistem unicat de securitate activă şi pasivă, iar costul lucrărilor de ridicare a celor două reactoare nucleare se ridică la 4 miliarde de euro.

Demararea lucărilor a stârnit un val de proteste din partea ecologiştilor bulgari, care avertizează asupra pericolului constituit de centrală, întrucât aceasta va fi construită pe o zonă cu risc seismic ridicat.

De riscul acestei construcţii au luat act şi oficiali ai Uniunii Europene care a întârziat cât a putut acordarea unui aviz favorabil centralei.

Vă prezentăm un raport realizat de organizaţia neguvernmentală de protecţie a mediului Terra lll.

BELENE – BOMBA DE LA DUNĂRE

Bulgaria doreşte să construiască o centrală nucleară la Belene, pe Dunăre, la 13,6 km de Zimnicea şi mai puţin de 100 km de Bucureşti. Lucrările pentru aceasta au început de fapt în anii ‘80, încetând în 1992 din cauza unei campanii puternice împotriva centralei. Proiectul are în vedere reactoare sovietice, compania nucleară rusească făcând parte din ambele consorţii ce au depus oferte pentru realizarea centralei. Se pare că bulgarii au uitat de morţii de la Cernobîl, de leucemii, cancer tiroidian, relocări masive ale populaţiei, radioactivitate letală pe decenii si arii întinse.

Ce înseamnă centrala nucleară Belene:

• Posibilitatea unor accidente grave o în orice centrală nucleară pot avea loc accidente grave o locaţia centralei este într-o zonă cu risc seismic ridicat, unde cutremurul din 1977 a făcut victime umane şi materiale o posibilă ţintă a unor atacuri teroriste o transportul combustibilului uzat pe Dunăre către Rusia.

• Impact asupra mediului

> centrala este amplasată în Parcul Natural Perşina, pe malul Dunării, arie protejată în care se derulează un proiect al Băncii Mondiale de conservare a florei şi faunei din zonă; Ostrovul Perşina este cel mai mare ostrov din partea bulgărească a Dunării, iar pe malul românesc al Dunării se află Balta Suhaia, de asemenea arie protejată;

>centrala ar polua termic apele Dunării prin evacuarea apei de răcire a reactoarelor,
fapt ce ar afecta întreaga viaţă acvatică în zonă o centrala ar avea un puternic impact asupra întregii lumi vii prin emisii toxice şi radioactive zilnice fără a ţine cont de graniţe.

• Impact asupra sănătăţii

> în zona de 100 km din jurul centralei se află oraşele Zimnicea, Turnu Măgurele, Alexandria, Corabia, Caracal, Drăgăneşti-Olt, Roşiorii de Vede, Videle, Giurgiu şi Bucureşti, precum şi numeroase comune o contaminarea radioactivă a mediului (apă, aer, sol, subsol), respectiv expunerea populaţiei din zonă la radiaţii;

>malformaţii genetice, cancer, leucemie (neevidenţiate încă deoarece nu există interes pentru un studiu de sănătate a populaţiei în zona centralei Kozlodui).

• Implicaţii economice şi de mediu

>Pentru ca centrala să funcţioneze, se desfăşoară activităţi de minerit uranifer, cu impact semnificativ asupra mediului şi sănătăţii;

>Centrala ar produce deşeuri radioactive, pentru care nu există încă soluţii definitive, după jumătate de secol de utilizare a energiei nucleare;

>Finanţarea construcţiei centralei ar imobiliza proiecte cu adevărat prioritare, precum creşterea eficienţei energetice;

>Energia produsă la Belene ar fi exportată, fără însă a reflecta costurile legate de deşeurile radioactive, închiderea centralei, regenerarea zonelor miniere uranifere.

>Teleorman are soluri dintre cele mai fertile din Europa, ce ar fi contaminate radioactiv, afectând astfel viaţa agricultorilor;

>Centrala ar opri dezvoltarea adiţională a zonei.

Consultarea României

Conform normelor europene, guvernul bulgar trebuia să supună spre consultare publică şi în România studiul de impact asupra mediului pentru un astfel de proiect. Consultarea publică a avut loc în septembrie 2004 la primăria oraşului Turnu Măgurele. La dezbaterea publică românii au venit cu pancarte, iar administraţia publică locală a înaintat o declaraţie de protest.

În pofida unei manipulări active din partea bulgarilor, evenimentul a avut ca finalitate exprimarea clară a opoziţiei
locuitorilor din Teleorman.

Evaluarea impactului asupra mediului

Documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului nu conţine o analiză corespunzătoare a alternativelor, minimalizează impactul centralei asupra sănătăţii şi mediului. Ministerul Mediului din Austria consideră această evaluare a impactului asupra mediului ca fiind necorespunzătoare calitativ, ceea ce nu permite o evaluare a consecinţelor transfrontaliere ale construcţiei centralei.

Ministerul Mediului din România a evidenţiat de asemenea probleme de calitate a documentaţiei respective, însă în final nu a contestat proiectul de centrală nucleară.

Tehnologie nucleară rusească periculoasă în licitaţie pentru Belene

O comisie rusească independentă avertizează: proiectul pentru reactoarele 5 şi 6 de la centrala nucleară Balakovo, Federaţia Rusă, este periculos; acelaşi proiect (VVER 1000) va fi înaintat în licitaţia pentru construirea centralei Belene, informează agenţia Regnum.

Mai multe organizaţii ruseşti de protecţie a mediului au publicat rezultatele evaluării publice a impactului asupra mediului pentru proiectul de construcţie a două reactoare la centrala nucleară Balakovo. Potrivit unei comisii independente, proiectul trebuie respins – construcţia este
periculoasă şi inoportună. Membrii comisiei sunt reprezentanţi Greenpeace, Green Cross, Societatea Rusească de Protecţie a Mediului şi

Aceştia au fost supuşi la presiuni astfel încât să nu exprime opinii negative asupra proiectului deoarece Rusia participă la licitaţie pentru centrala Belene cu un proiect similar. În cazul Balakovo este aceeaşi opţiune energetică greşită, de asemenea din perspectiva stabilităţii solului, condiţiilor seismice, apropierii de oraşe şi de importante surse de apă. La fel, cele două reactoare ar urma să fie construite pe fundaţii vechi, expuse condiţiilor atmosferice timp de 15 ani.

În pofida faptului că centrala nucleară Balokovo este cea mai nouă din Rusia, aici s-a înregistrat un şir lung de incidente minore. Cel mai grav incident a avut loc în 1992, când un cablu al unui generator electric a luat foc. Reparaţiile au durat mai multe luni. Din cele 215 incidente înregistrate în perioada 1992-1993, 103 au fost considerate ca ameninţând siguranţa centralei.

În 1994, Inspecţia Nucleară de Stat a recomandat ca centrala să funcţioneze la 90% din capacitate, pentru că la putere maximă combustibilul era avariat. Aceeaşi instituţie a evidenţiat probleme legate de barele de control ale reacţiei nucleare. După înlocuirea generatorilor de aburi pentru reactoarele 1 şi 3 în 1998, s-au descoperit niveluri de radioactivitate peste limitele admise. În 1989 a avut loc o scurgere de apă radioactivă în rezervorul cu apă de răcire al centralei.

Aceleaşi probleme şi pe români

România şi Bulgaria se aseamănă foarte mult în ceea ce priveşte sectorul energetic – amândouă statele prezintă un grad ridicat de ineficienţă a producţiei şi consumului de energie. În mod logic, ar putea reduce necesarul de energie, şi elimina cheltuielile de investiţie în noi capacităţi de producţie prin măsuri simple şi ieftine de eficienţă energetică. Iar pentru acoperirea necesarului viitor de energie, ar putea începe de acum un program de promovare a surselor nepoluante şi durabile de energie.

Atât România cât şi Bulgaria au un potenţial considerabil de valorificare a surselor regenerabile de energie. Industria energetică însă pare a avea un alt sistem de raţionament, care ajunge să ‘conducă interesul naţional’ spre propriile profituri.

România şi Bulgaria au ales să utilizeze centrale nucleare. Vecinii noştri de la sud folosesc reactoare sovietice la Kozlodui. În România, programul nuclear a fost demarat în principal pentru a reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), în special în contextul crizei petrolului din anii ‘70.

Centrala de la Cernavodă utilizează reactoare de producţie canadiană, care provenind dintr-un stat „vestic”, sunt considerate mai sigure. În Canada nu se construiesc noi reactoare, iar cele existente au o istorie lungă de defecţiuni. În România, argumentul pentru construirea unităţilor nucleare este creşterea cererii de energie o dată cu creşterea economică.

Ce poziţie adoptă România faţă de centrala nucleară Belene?

România trebuia să se opună total acestui proiect care pune in pericol vieţile oamenilor dintr-o zonă foarte populată. De asemenea, în mod logic, România ar trebui să aibă aceeaşi poziţie faţă de sectorul nuclear din propria-i curte, înainte de a le ţine predici bulgarilor.

Nuclearelectrica ne pregăteşte la rândul său un al treilea reactor la Cernavodă pentru care va avea nevoie de acordul vecinilor noştri bulgari.

Energia nucleară revine?

La nivel mondial, energia nucleară are o pondere nesemnificativă – furnizează 6% din energia primară comercială şi circa 2-3% din energia finală comercială. Sunt închise mai multe unităţi nucleare decât sunt construite. În Statele Unite nu a mai existat o comandă pentru construirea unui nou reactor, care să nu fi fost între timp anulată, din octombrie 1973.

Austria – în 1978 s-a stabilit prin referendum să nu se mai construiască centrale nucleare.

Italia – în 1987 au fost închise cele patru centrale şi s-a oprit construcţia a cinci reactoare.

Belgia – a fost limitată durata de viaţă a reactoarelor la 40 ani şi s-a interzis construcţia de noi
centrale nucleare.

Germania – a fost limitată durata de viaţă a reactoarelor la 32 ani.

Spania – a fost interzisă construcţia de noi centrale nucleare.

Danemarca – nu a fost utilizată niciodată energia nucleară şi nici nu se intenţionează.