Azi am chef sa aberez la cel mai grav mod. Vreau sa vorbec despre nimicuri si tripuri urate dar extrem de amuzante. Despre piatra din sandaua Oanei care nu era acolo si despre ninsorile de vara. Apoi daca mai am timp o sa aberez putin ca sa mai destind atmosfera aberant de sobra a aberarilor din capul meu. Si de ce nu sa realizez ca am reusit sa imi prajesc si ultimul neuron si ca tocmai am uitat ce dracu vroiam sa scriu. Poate reusesc sa imi aduc aminte desii ma indoiesc ca am sanse. Am inceput sa ascult iar Turisas. Imi era dor de sound-ul lor. dar mai devreme am mancat salata de pui cu ciuperci cu betele si asta e o certitudine desii imi este foarte neclar cum dracu le-am mai tinut in mana si mai ales cum am reusit sa si apuc mancarea cu ele. Dar las ca imi spune zana verde asta. Bine macar ca nu mai e cald, teoretic. Nah e seara e mai bine ca ziua. Dar maine am examen. Si dupa raman cu doua neprezentari. E de bine. As da o tura pe motor. Da mai bine nu. Mi-e mila de pietoni si stalpi, in starea de fata nu stiu daca ma tin bine pe trotineta. Si totusi vine absolvirea. Abia astept roba chesti trestii nebunii. Imi trebuie aparat foto. Si parca as manca niste cheesburgeri. Da Mc’Donalds-ul e departe asa ca mai bine imi pun pofta in cui. Ce pana mea sa mai scriu. A da mai devreme aveam chef sa scriu ceva in blog si nu stiam ce sa scriu. Dar mi-am dat seama ca sunt cam lovit in freza si pot sa aberez si sa scap cu asta. Ce bine e sa fi prajit. Scapi cu toate tampeniile. Carneeee…. La naiba vreau jeleuri!
